Pasul 1 - Curs de legislație





Conduita preventivă

Reprezintă comportamentul participantului la trafic ce are drept scop evitarea producerii accidentelor rutiere prin adaptarea modului de deplasare în condiții atmosferice nefavorabile, de drum, de vizibilitate și de intensitatea fluxului de vehicule. Dar și limitarea consecințelor accidentelor dacă acestea sunt iminente.

Înaintea pornirii la drum în baza conduitei preventive conducătorul auto trebuie să țină cont de următoarele elemente:

- odihna: un lucru foarte important, mai ales atunci când trebuie parcurs un drum lung sau pe timp de noapte;

- să se informeze asupra condițiilor meteorologice și să fie pregatit pentru orice fel de condiții atmosferice ce ar putea fi întâlnite: ploaie, ninsoare, îngheț;

- să conceapă un traseu de bază dar și unul de rezervă;

- starea fizică și psihică să fie bună.

În vederea eliminării accidentelor de circulație, conduita preventivă este caracterizată prin:

- anticiparea situațiilor ce pot genera eventuale pericole atât pentru tine cât și pentru ceilalți participanți la trafic;

- evitarea accidentelor pe cale de a se produce;

- alegerea celei mai bune variante pentru a ieși dintr-un accident ce nu a putut fi evitat cu consecințe minime;

- adaptarea modului de delpasare la condițiile de drum, trafic, vizibilitate si condiții meteo.

Factorii principali ai conduitei preventive:

- cunoștințele teoretice și practice;

- îndemânarea;

- vigilența;

- prevederea (intuiția);

- judecata.

Cunoștințele teoretice și practice: prin aceasta se presupune buna pregătire în domeniu și modul cum conducătorii auto își însușesc cunoașterea prevederilor actelor normative, care reglementează circulația pe drumurile publice, precum și cunoștințele și capacitățile legate de conducerea autovehiculului.

Îndemânarea: reprezintă capacitatea conducătorului auto de a executa cu ușurință, corect si rapid toate menevrele de conducere a autovehiculului.

Aceasta se formează cu timpul, după executatarea manevrelor și operațiunilor în trafic de cât mai multe ori. Odată formate ca şi automatisme ele vor putea constitui premise pentru o conducere în siguranţă.

Lipsa de îndemânare în executarea corectă a manevrelor, duce la producerea unor evenimente neplăcute atât pentru conducatorul autovehiculului cât și pentru ceilalți participanți la trafic. De exemplu: oprirea motorului, blocarea circulației, etc.

Vigilența; reprezintă capacitatea conducătorului auto de a observa atent tot ceea ce se întâmplă în jurul său în tipul conducerii unui autovehicul și de a fi pregătit să acționeze imediat pentru a evita producerea unui accident.

Atenția conducătorului auto trebuie să fie sporită în permanență la tot ceea ce se întâmplă și se petrece pe drum, la modul de funcționare al propriului vehicul dar și la celelalte elemente de circumstanță ce pot fi întâlnite in trafic.

Menținearea stării de vigilență nu trebuie manifestată ca o stare de încordare, ca o teamă de a nu da greși, deoarece acest lucru duce la acumularea starii de oboseală și de stres.

Toate simțurile unui conducător auto (văzul, auzul, simțul olfactiv, simțul tactil) sunt solicitate de vigilență.

Diminuarea vigilenţei este determinată de:

- oboseală;

- consumul de alcool;

- consumul de substanțe stupefiante;

- starea psihică;

- viteza ridicată;

- convorbirile la telefonul mobil;

- consumul de alimente în timpul condusului;

- fumatul în timpul condusului;

- discuțile și gesturile pasagerilor din autovehicul;

- mânuirea aparaturii muzicale.

Prevederea: reprezintă capacitatea conducătorului auto de a anticipa situaţiile din trafic şi modul de desfăşurare a acestora.

Această capacitate presupune intuirea greșelilor celorlalți participanți la trafic și aplicarea celor mai bune soluții pentru evitarea evenimentelor rutiere.

Prevederea poate fi:

- imediată: atunci când se referă la evenimentele ce se produc în timpul conducerii automobilului.

De exemplu:

- să se aprindă luminile de întâlnire:, ori de câte ori este necesar pentru a putea fi bine văzut de către ceilalți participanți la trafic;

- angajarea în depășire, numai atunci când conducătorul autovehiculului este sigur că manevra poate fi executată în siguranță;

- reducerea vitezei de deplasare, pentru a putea evita la timp situațiile apărute în trafic sau la nevoie pentru a opri.

îndepărtată: se referă la raționamentul conducătorului auto  înainte de a pleca la drum, asupra posibilităţii producerii unor evenimente, în vederea prevenirii producerii lor. Recomandându-se pregătirea automobilului şi a conducătorului auto în funcție de traseul ce urmează a fi parcurs.

De exemplu:

- stabilirea în prealabil a traseului ce urmează a fi parcurs, conducătorul auto trebuie să se documenteze de starea drumului și condițiile climatice din zonele respective;

- să se asigure că autovehiculul funcționează în parametrii optimi, stergătoarele funcționează, semnalizarea funcționează, nivelul de ulei din baia de ulei este corespunzător, starea penurilor este corespunzătoare, farurile sunt reglate și luminează corespunzător.

Judecata: reprezintă capacitatea conducătorului auto de a gândi logic pentru a fi capabil să aleagă cea mai bună variantă pentru ieșirea dintr-o situație periculoasă apărută în trafic.

Judecata trebuie să fie:

- promptă: când reacția apare fără întârziere atunci când conducătorul a sesizat pericolul;

- selectivă: alegerea celor mai bune soluții pentru evitarea pericolului;

- corectă: atunci când în urma decizilor luate soluția aleasă s-a dovedit a fi cea mai bună, accidentul a fost evitat sau a avut consecințe minime.

 

Accidentul:

Accidentul reprezintă lucrul neprevăzut care întrerupe mersul normal al traficului rutier provocând avarierea, rănirea ori decesul.

Comportamentul prin care un participant la trafic previne și evită produceera unui accident în urma încălcării normelor de circulație rutiere a celorlalți participanți la trafic (atât pietoni cât și conducători de vehicule) constituie baza conduitei preventive.

Conduita preventivă în ceea ce privește un accident rutier se definește astfel:

- anticiparea situațiilor care ar putea duce la producerea accidentelor;

- evitarea accidentelor pe cale de a se produce;

- alegerea celei mai bune soluții pentru ieșirea dintr-un accident de circulație care nu a mai putut fi evitat cu minimum de consecințe.

 

Starea fizică și psihică a conducătorului auto:

Principalii factori care infuențează starea fizică și psihică a conducătorului auto sunt:

- oboseala;

- alcoolul;

- medicamentele;

- drogurile.

Oboseala

Reprezintă slăbirea capacităților de muncă, cauzată de un efort fizic sau intelectual prelungit.

Efectele oboselii:

- reduce capacitatea de a prevedea și de a analiza situațiile din trafic;

- dificultăți de concentrare, neatenție;

- aprecierea greșită a vitezei și a distanțelor;

- creșterea timpului de reacție;

- observarea întârziată a semnalelor și a indicatoarelor din trafic;

- adormirea sau ațipirea la volan, cauza multor accidente grave de circulație.

Din punct de vedere al producerii oboselii aceasta poate fi:

- oboseală acumulată înaintea plecării la drum.

Cauze:    

- odihna insuficientă;

- starea sănătății;

- efortul, atăt fizic cât si intelectual.

- oboseală acumulată în timpul conducerii.

Cauze:

- conducerea autovehiculului un timp îndelungat. Se recomandă ca la fiecare 2 ore de condus să se facă pauză minim 15 minute;

- numărul mare de manevre (opriri, porniri, schimbarea vitezelor, întoarceri etc);

- vizibilitatea redusă. Datorată întunericului sau a condiților meteo nefavorabile (ceață, ploaie torențială, ninsoare abundentă);

- conducera cu viteze mari. Datorită vitezei mari de deplasare câmpul vizual se va micșora.

Alcoolul:

Alcoolul consumat sub orice formă, ajunge în sânge și produce modificări ale stării fizice și psihice.

Alcoolemia reprezintă cantitatea de alcool etilic, exprimată în grame, aflată într-un litru de sânge. De exemplu o alcoolemie de 1%, înseamnă că într-un litru de sânge se află 1 gram de alcool etilic.

Alcoolemia se poate măsura în aerul expirat sau prin probe de sânge.

Stabilirea prezenţei alcoolului în aerul expirat sau testarea preliminară a prezenţei în organism a substanţelor ori produselor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora se face de către poliţia rutieră, cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate.

Recoltarea probelor biologice se face în instituţii medicale autorizate sau în instituţii medico-legale şi se efectuează numai în prezenţa unui reprezentant al poliţiei rutiere.   

În România, Codul Rutier prevede o limită de 0,8 g/l alcool pur în sânge dincolo de care apare răspunderea penală.

Pentru a conduce în siguranță ai nevoie de o vedere bună, de o judecata corectă și de timpi rapizi de reacție. Alcoolul distorsionează toate cele 3 simțuri menționate, prin urmare, abilitatea de a conduce un autovehicul în siguranță este diminuată indiferent de cantitatea de alcool consumată.

Medicamentele:

Medicamentele reprezintă una din cauzele care duc la producerea unor modificări comportamentale acționând negativ asupra stării fzice și psihice, diminuând astfel capacitatea de a conduce autovehicule.

Principalele grupe de medicamente contraindicate conducătorilor auto sunt:

- tranchilizantele: acele medicamente care produc somnolență, reduc capacitatea de concentrare și diminuează randamentul fizic și psihic;

- antidepresivele: acele medicamente care produc uneori stări de irascibilitate, diminuează capacitatea de efort și a stării de concentrare;

- sedativele: acele medicamente care produc somnolență și reduc coordonarea mușchilor datorită slăbiciunii apărute la nivelul acestora;

- analgezicile: acele medicamente care se manifestă prin agitația psihomotorie sau prin stări de euforie.

Drogurile

Drogurile sunt substanțe de origine vegetală, animală sau minerală care acționează prin grăbirea, încetinirea sau modificarea proceselor unui anumit organ.

Termenul drog are mai multe accepțiuni. În sens larg desemnează orice substanță (naturală sau artificială) care prin natura sa chimică determină alterarea funcționării unui organ. În sens restrâns se referă substanțe care provoacă toleranță și dependență.

În limbaj uzual, acest termen se referă la substanțe psihoactive, mai ales cele ilegale.

Cu alte cuvinte, drogul este o substanță solidă, lichidă sau gazoasă, a cărei folosință se transformă în obicei și care afectează direct creierul și sistemul nervos, schimbă sentimentele, dispoziția și gândirea, percepția și/sau starea de conștiență, modificând imaginea asupra realității înconjurătoare.

Viteza de deplasare, distanța între vehicule, distanța de frânare:

Conducătorul de vehicul trebuie să respecte regimul legal de viteză maximă adimisă pe sectorul de drum pe care circulă și pentru categoria din care face parte vehiculul condus, precum și cea impusă prin mijloacele de semnalizare şi să o adapteze în funcţie de condiţiile de drum, astfel încât să poată efectua orice manevră în condiţii de siguranţă.

Limita maximă de viteza în localitați este de 50 km/h.

Pe anumite sectoare de drum din interiorul localităţilor, administratorul drumului poate stabili, pentru autovehiculele din categoria A şi B, şi limite de viteză superioare, dar nu mai mult de 80 km/h. Limitele de viteză mai mari de 50 km/h se stabilesc numai cu avizul poliţiei rutiere.

Pe anumite sectoare de drum, ţinând seama de împrejurări şi de intensitatea circulaţiei, administratorul drumului, cu avizul poliţiei rutiere, poate stabili şi limite de viteză inferioare, dar nu mai puţin de 10 km/h pentru tramvaie şi de 30 km/h pentru toate autovehiculele.

Limitele maxime de viteză, în afara localităților, sunt:

a) pe autostrăzi, 130 km/h;

b) pe drumurile expres sau pe cele naționale europene (E), 100 km/h;

c) pe celelalte categorii de drumuri, 90 km/h.

Se interzice conducătorilor de vehicule să circule cu o viteză sub limita minimă admisă, să reducă brusc viteza ori să efectueze o oprire neașteptată, fară un motiv întemeiat.

Se recomandă ca distanța față de autovehiculul din față să fie una suficientă astfel încât să se evite eventualele coliziuni produse în urma unor reduceri ale vitezei sau a unor frânări bruște.

Prin spaţiu de frânare se înţelege distanţa parcursă din momentul sesizării obstacolului până la oprirea vehiculului.

Spațiul de frânare este direct influențat de viteză, cu cât viteza este mai mare cu atât spațiul de frânare va fi mai mare.

De asemenea condițile meteo sunt și ele un factor important, un carosabil umed sau alunecos influențează distanța de frânare.

Conducătorilor de vehicule le este interzis să reducă brusc viteza ori să efectueze o oprire neaşteptată, fără un motiv întemeiat.

 

Autovehiculele sunt montate cu sisteme de siguranță care au rolul de a ajuta conducătorul în situații critice:

 

- sistemul ABS previne blocarea roților în momentul frânării.

- sistemul ASR previne patinarea roților în momentul plecării de pe loc.

- sistemul ESP intervine atunci când apare tendința de derapare, stabilizând traiectoria dorită de conducător.

 

Factorii de influență asupra capacităților conducătorului auto:

- factorii perturbatori externi: indicatoarele de semnalizare rutieră amplasate în locuri greu de observat, iluminatul slab al drumurilor publice;

- factorii perturbatori interni: supraâncărcarea autovehiculului;

- factorii perturbatori umani: oboseala, medicamentele, consumul de alcool.

 

Siguranța conducătorilor auto (centura de siguranță, tetierele, airbag-ul)

 

Centura, împreună cu tetierele și airbagurile, sunt menite ca, în cazul unei coliziuni frontale, laterale, din spate sau a unei răsturnări, să asigure o poziție fixă între scaune, a conducatorului auto și a ocupanților, astfel ca leziunile produse, în special la nivelul capului și coloanei vertebrale, să fie evitate.

 

Centura de siguranță:

 

Purtatul centurii de siguranță este obligatorie, însă foarte mulți evită să o folosească din comoditate sau invocând motive de genul: “sunt un șofer bun, mie nu mi se poate întâmpla...”.

Statisticile arata ca, în urma unui accident grav, majoritatea victimelor care nu au avut centura de siguranță, nu au supraviețuit, iar celelalte nu au scăpat fără traumatisme care să le marcheze existența.

Cei mai expuși leziunilor grave sunt ocupanții banchetei din spate, ei neputând fi protejați de airbaguri, deoarece majoritatea autovehiculelor nu dispun de sistem airbag și pentru ocupanții banchetei din spate.

Există însă și situații când purtatul centurii de siguranță poate fi scutit:

- persoanele care dețin un certificat medical în care să fie menţionată afecţiunea care contraindică purtarea centurii de siguranţă;

- femeile care prezintă o stare vizibilă de graviditate;

- examinatorul (aflat în timpul desfăşurării probelor practice ale examenului);

- instructorul auto (atuci când se află în dreapta, având elevul la volan);

- taximetristul (cât timp clientul se află în maşină).

 

Tetierele:

 

Rolul principal al tetierelor este de a împiedica mișcările bruște ale capului, în cazul lovirii din spate a autovehiculului, prevenind astfel o posibilă fracturare a coloanei cervicale.

 

Airbag-ul (perna de aer):

 

Scopul principal al unui airbag este de a diminua efectelor unui impact, ajutând la scăderea inerției pe care o are corpul uman atunci când mașina se lovește.

Însă airbag-ul nu protejează pasagerul de diverse îndoituri ale caroseriei, ci folosește doar la atenuarea șocului pe care îl poate avea corpul.


Condițiile de drum nefavorabile (aderența, derapajul, acvaplanarea):
 

Condițiile de drum sunt în mod direct influențate de starea vremii și de carosabil.

 

Aderența:

Reprezintă fenomenul care se produce între roțile unui vehicul și calea de rulare, realizându-se astfel mișcarea vehiculului.

Aderenta masinii depinde de o serie de factori asupra cărora avem mai mult sau mai putin control. De exemplu: starea anvelopelor, rapiditatea manevrării direcției, viteza de deplasare, etc.

 

Alți factori nu depind însa de noi, ci de variabile precum:
- starea carosabilului (umezeală, noroi, polei, nisip, zapadă afânată, zapadă bătătorită, pavaj de piatră cubică);

-  soluția constructivă a mașinii (tracțiune față/spate, 4x4 selectabil, 4x4 permanent);
- condițile meteo (vânt puternic, ploaie torențială, etc.);
- dotările speciale ale mașinii (ABS, Controlul stabilității, ESP, ASR, etc).

 

Derapajul:

 

Este o consecință a aderenței scăzute și a manevrării incorecte a autovehiculului.

 

Principala cauză a derapajului este viteza excesivă, rezultănd astfel pierderea stabilității autovehiculului în urma frânării excesive și neadaptării vitezei la condițiile de carosabil alunecos sau umed.

 

Atunci când autovehiculul intră într-un derapaj, trebuie să se ridice piciorul de pe frână iar volanul să se miște lin în sensul invers al derapării.

Dacă roțile din față derapează, mașina va începe să alunece înafara carosabilului. În această situație este recomandat să încetiniți și țineți controlul asupra volanului, ca mașina să meargă drept.

Daca roțile din spate derapează, spatele mașinii se va mișca, alunecând în ambele părți. În această situație este recomandat să mențineți volanul în direcția alunecării, până ce mașina nu mai derapează și roțile vin în contact cu șoseaua, apoi mișcați volanul în direcția opusă alunecării, pentru a îndrepta mașina.

Dacă toate patru roțile derapează, mașina va aluneca înainte, în linie dreaptă, ca și cum ar fi o sanie. În această situație este recomandat să vă păstrați calmul și să încetiniți treptat, ridicând piciorul de pe accelerație, menținând controlul asupra volanului, în direcția de mers. Astfel, în momentul în care roțile aderă din nou la sosea, va veți putea continua drumul.

Acvaplanarea:

Acvaplanarea apare atunci când anvelopele mașinii nu mai fac contact direct cu asfaltul, deoarece între cele două suprafețe există o peliculă de apă.

Datorită vitezei excesive sau a uzurii accentuate a anvelopelor, apa nu mai poate fi evacuată rapid prin canalele pneului.

Efectul poate fi o pierdere a controlului vehiculului prin reducerea posibilităților de manevrare sau frânare.

Situații de conduită preventivă

Conduita preventivă pe timp de vară

Factorii de risc care influențează comportamentul autovehiculului aflat în mers sunt:

- temperaturi foarte ridicate;

- apar ploi torențiale însoțite de descărcări electrice;

- traficul este aglomerat.

Măsuri de conduită preventivă:

- să se adapteze viteza de deplasare în funcție de drum și de trafic;

- asigurați-vă o stare fizică și psihică bună înainte de plecarea la drum, deoarece din cauza temperaturilor ridicate oboseala se instalează foarte rapid;

- să se sporească atenția deoarece copii se află în vancanță și se pot juca pe carosabil sau în apropierea lui;

- traficul este mai diversificat, apar bicicliști, mopede, căruțe, etc.

 

Conduita preventivă pe timp de primăvară

Factorii de risc care influențează comportamentul autovehiculului aflat în mers sunt:

- starea carosabilului;

- condițiile climaterice;

- aglomerația.

Măsuri de conduită preventivă:

- după ieșirea din iarnă carosabilul poate sa fie degradat, prezintă fisuri și gropi;

- la începutul primăverii sunt prezente fenomenele meteorologice care reduc vizibilitatea, ceața și ninsoarea;

Odată ce vremea începe să se încălzească, zăpada se topește acoperind carosabilul cu polei sau gheață;

- marcajele de pe sosea pot fi șterse parțial sau total, acest lucru putând afecta încadrarea pe banda a conducătorilor auto;

- fluxul de mașini este mult mai mare, deci stresul și oboseala cresc.

 

Conduita preventivă pe timp de toamnă

Factorii de risc care influențează comportamentul autovehiculului aflat în mers sunt:

 - aglomerația traficului;

- condițile meteo;

- starea fizică și psihică.

Măsuri de conduită preventivă:

- să se sporească atenția deoarece traficul este aglomerat, sunt întâlnite în trafic toate tipurile de utilaje și mașini agricole;

- adaptarea vitezei la condițiile meteo, condițiile de vizibilitate și condițiile de drum. Vremea se răcește, apar ploile și ceața iar ziua se micșorează;

- schimbarea vremii de la cald la rece poate afecta starea fizică și psihică.

Unele persoane sunt mai sensibile decât altele la schimbările vremii, cum ar fi presiunea, umiditatea și temperatura.

Durerile se pot agrava, mai ales cele reumatice (70% dintre persoanele care au probleme cu articulațiile spun că durerea este mai mare atunci când vremea se răcește).

Efecte asupra psihicului sunt: iritabilitate crescută, oboseală, lipsa de concentrare și insomnii.

 

Conduita preventivă pe timp de iarnă

Factorii de risc care influențează comportamentul autovehiculului aflat în mers sunt:

- condițile meteo;

- starea carosabilului;

- autovehiculul patinează sau derapează.

Măsuri de conduită preventivă:

- să se adapteze viteza de deplasare la condițile meteo, apar ninsorile abundente care pot fi însoțite de vânturi puternice;

- înainte de a pleca la drum conducătorul auto trebuie să se informeze despre starea vremii asupra drumurilor ce urmează a fi străbătute;

- drumurile sunt acoperite de zăpadă și gheață, lucru care influențeză în mod direct distanța de frânare.

Se recomandă mărirea distanței față de autovehiculul care circulă în fața dumneavoastră, putând astfel să se evite eventualele situații neprevăzute.

Din cauza stării carosabilului autovehiculul poate patina sau derapa, iar pentru a se  evita acest lucru autoturismul trebuie echipat cu lanțuri antiderapante.

- să se sporească atenția, din cauza zăpezii abundent căzute, partea carosabilă se îngustează.

Pietonii folosesc și ei partea carosabilă și datorită viscolului și a pericolului de alunecare circulă cu privirea aplecată nemaifiind foarte atenți în jurul lor.

 

Conduita preventivă pe timp de noapte

Factorii de risc care influențează comportamentul autovehiculului aflat în mers sunt:

- vizibilitatea redusă;

- orbirea temporară;

- oboseala.

 

Măsuri de conduită preventivă:

- noaptea vizibilitatea este mult redusă, atunci când vei circula în localitate pe timp de noapte se vor folosi luminile de drum, se va acorda atenție sporită traficului și se va reduce viteza de deplasare în apropierea trecerilor pentru pietoni.

- pot fi întâlnite drumuri neiluminate, iar vizibilitatea este afectată și mai mult dacă farurile nu sunt reglate corespunzător sau dacă parbrizul este murdar.

- nu folosiți faza lungă atunci când întâlniți un șofer din sens opus, nici atunci când va aflați în spatele unei mașini, destul de aproape de aceasta, pentru că îl veți orbi pe șofer prin oglinda retrovizoare.

În situația în care sunteți orbit de lumina farurilor unui autovehicul care circulă din sens opus trebuie să mențineți în funcțiune luminile de întalnire și să reduceți viteza de deplasare sau dacă este cazul să opriți până la trecerea autovehicului.

- evita să concuci atunci când ești obosit.

Oboseala la volan este printre cauzele frecvente ale accidentelor rutiere și de obicei acestea se lasă cu urmări dintre cele mai grave.

În cazul în care ai de parcurs o distanță mare și te simți obisit, este indicat să oprești în locuri special amenajate, cum sunt refugiile și să încerci să dormi măcar 15 minute.

 

Conduita preventivă pe timp de ploaie

Factorii de risc care influențează comportamentul autovehiculului aflat în mers sunt:

- vizibilitatea redusă;

- acvaplanarea;

- aderența scăzută;

- spațiul de frânare crește.

Măsuri de conduită preventivă:

- asigurati-va o bună vizibilitate curațând parbrizul, geamurile laterale, luneta și deasemenea să vă asigurați buna funcţionare a stergătoarelor de parbriz și a sistemului de climatizare şi dezaburire;

- foarte importantă atunci când plouă este viteza de deplasare, care trebuie redusă până la 30km/h în interiorul localitătilor şi 50km/h în afara acestora;

- drumurile sunt alunecoase crescănd astfel distanța de frânare, este recomandat să păstrați o distanță suficientă față de vehiculul din fața dumneavoastră, astfel evitându-se eventualele situații neprevăzute;

Din cauza apei care ia contact cu praful de pe carosabil se formează un strat de mâzgă iar în acest caz aderența este una scăzută.

- dacă ploaia este una torențială, vizibilitatea va fi mult îngreunată iar conducătorul autovehiculului trebuie să oprească în afara părții carosabilului.

 

Conduita preventivă pe timp de ceață

Factorii de risc care influențează comportamentul autovehiculului aflat în mers sunt:

- vizibilitate redusă;

- viteza de deplasare;

- oboseala conducătorului auto.

Măsuri de conduită preventivă:

- ceața poate veni în valuri, ceasta poate trece rapid de la densitatea la care nu poți vedea la 10 metri în față la o vizibilitate aparentă de 100 metri și înapoi, în interval foarte scurt;

- circulă încet și prudent. Principala cauză a accidentelor constă în neadaptarea vitezei la condițile de vizibilitate și drum. Folosește luminile de avarie dacă este nevoie, pentru a te face cât mai vizibil pentru ceilalti participanti la trafic;
 

- în timpul conducerii folosește luminile de drum și de ceață, sistemul de climatizare și dezaburire. Niciodată să nu folosești faza de drum (faza lungă), acesta nu va face altceva decât să înrautățeacă situația, deoarece lumina lovește direct în ceață, făcând ca vizibilitatea să fie mult mai scazută;

 

- datorită concentrării atenției, oboseala apare rapid.

 

Conduita preventivă în mediul urban

Factorii de risc care influențează comportamentul autovehiculului aflat în mers sunt:

- numărul mare de intersecții și diversitatea acestora;

- aglomerația;

- numărul mare de indicatoare și marcaje rutiere;

- pietonii;

- insuficiența locurilor de parcare;

- oboseala acumulată.

Măsuri de conduită preventivă:

- să se adapteze viteza de deplasare în funcție de condițile de vizibilitate, de drum și de trafic;

- să se evite pe cât posibil orele de vârf ale circulației;

- să se sporească atenția, drumurile sunt foarte aglomerate și să se anticipeze eventualele manevre ale pietonilor sau a celorlalți participanți la trafic, evitându-se astfel evenimente neprevăzute;

- datorită numărului mare de manevre (opriri, întoarceri, încadrări pe bandă) se instalează oboseala și stările de nervozitate.

Încercați pe cât posibil să vă mențineți calmul și concentrarea la drum.

 

Conduita preventivă în mediul rural

Factorii de risc care influențează comportamentul autovehiculului aflat în mers sunt:

- starea drumurilor;

- lipsesc indicatoarele și marcajele rutiere;

- lipsa trotuarelor;

- prezența pe carosabil a animalelor.

Măsuri de conduită preventivă:

- să se adapteze viteza de deplasare în funcție de condițile de drum și de trafic;

- să se sporească atenția, în unele sate lipsesc trotuarele iar oamenii folosesc partea carosabilă, unele intersecții sunt nesemnalizate prin indicatoare sau prin marcaje rutiere sau veți putea întâlni turme sau animale nesupravegheate.

 

Conduita preventivă în tuneluri, pe poduri și sub poduri

Factorii de risc care influențează comportamentul autovehiculului aflat în mers sunt:

- spații înguste;

- vederea se adaptează mai greu.

Măsuri de conduită preventivă:

- să se sporească atenția deoarece vederea se adaptează mai greu în urma trecerii de la lumina naturală la cea artificială;

- să se adapteze viteza în funcție de vizibilitate și condițiile de drum îngustat;

Prin construcția lor podurile nu permit evitarea accidentelor prin ieșirea pe acostament sau decor.

- podurile sunt amplasate peste cursurile de ape sau peste văi, ceea ce duce la o frecvență mai mare a apariției gheții și a poleiului.

 

Conduita preventivă la depășire

Factorii de risc care influențează comportamentul autovehiculului aflat în mers sunt:

- viteza de deplasare;

- angajarea într-o depășire fără a se asigura;

- depășirea bruscă a unui autovehicul și forțarea reintrării pe banda de deplasare;

- aprecierea greșită a vitezei autovehiculului care circulă din sensul opus.

Măsuri de conduită preventivă pentru conducătorul auto care depășește:

- angajarea într-o depășire se face numai după ce conducătorul autovehicului se asigură atât din față cât și în spate, acesta se va angaja în depășire numai atunci când este sigur că manevra poate fi efectuată în deplină siguranță;

- să se asigure că cel depășit ți-a sesizat intenția de a depăși;

- să se aprecieze corect viteza de deplasare a autovehiculului care circulă din sens opus;

- să se mențină o distanță laterală suficientă față de autovehiculul depășit.

Măsuri de conduită preventivă pentru conducătorul auto care este depășit:

- atunci când un autovehicul urmează să fie depășit, nu trebuie să mărească viteza de deplasare și trebuie să se angajeze cât mai aproape pe marginea din dreapa a părții carosabile pentru a nu stânjenii în vre-un fel pe cel ce s-a angajat în depășire;

- să se sporească atenția și să se anticipeze eventualele situații care ar putea deveni periculoase.

Măsuri de conduită preventivă pentru conducătorul auto care circulă din sens opus:

- să se reducă viteza de deplasare și să se evite o eventuală coliziune cu un autovehicul care nu a apreciat corect viteza de deplasare a celui ce circulă din sens opus și s-a angajat în depășire;

- să se sporească atenția și să se evite situațiile care ar putea deveni periculoase.

 

Conduita preventivă când se acordă prioritate

Factorii de risc care influențează comportamentul autovehiculului aflat în mers sunt:

- acordarea priorității pietonilor;

- neobservarea indicatoarelor.

 

Măsuri de conduită preventivă atunci când se acordă prioritatea de trecere:

- să se avertizeze din timp conducătorul auto care circulă la mică distanță în spate;

- să se sporească atenția asupra indicatoarelor rutiere și să se acorde prioritate pirtonilor, in orice situație;

- atunci când trebuie să oprească pentru acordarea priorității să nu se stânjenească circulația celorlalți participanți la trafic prin obligarea acestora să efectueze manevre suplimentare de ocolire, care pot provoca accidente.

 

Coliziunile

Coliziunile se pot produce:

- între două vehicule aflate în mers;

- între un vehicul aflat în mers și unul staționat, sau un alt obstacol fix.

Atunci când coliziunile se produc între două vehicule aflate în mers, după direcțiile de deplasare ale acestora, coliziunile pot fi:

- frontale (atunci când direcțiile de mers sunt opuse);

- laterale;

- din spate (direcțiile de mers sunt în același sens).

Factorii de risc în cazul coliziunilor frontale:

- viteza de deplasare;

- poziția în timpul mersului;

- circulația pe sensul opus.

Măsuri de conduită preventivă:

- să se reducă viteza de deplasare și să se evite o eventuală coliziune cu un autovehicul care nu a apreciat corect viteza de deplasare a celui care circulă din sens opus și s-a angajat în depășire;

- ieșirea de pe partea carosabilă, pe partea dreaptă pentru a evita evetualele coliziuni;

- să se sporească atenția și să se anticipeze situațiile ce ar putea deveni periculoase.

 

Factorii de risc în cazul coliziunilor laterale:

- neasigurarea înaintea angajării în virajul la stânga;

- nerespectarea normelor de prioritate;

- neasigurarea atunci când se trece de pe o bandă pe alta.

Măsuri de conduită preventivă:

- să se sporească atenția atunci când se circulă prin intersecții, indiferent dacă sunt sau nu dirijate, pentru a se evita eventualele acțiuni incorecte ale participanților la trafic;

- pastrarea unei distanțe laterale suficiente față de ceilalți participanți la trafic.

Factorii de risc în cazul coliziunilor din spate:

- nerespectarea distanței în mers față de vehiculul care circulă în față;

- neatenția și neanticiparea situațiilor ce ar putea deveni periculoase;

- aprecierea incorectă a distanței de oprire.

Măsuri de conduită preventivă:

- să se adapteze viteza de deplasare la condițiile meteo, de vizibilitate, de trafic și de drum;

- să se păstreze o distanța suficientă și să se aprecieze corect distanța de oprire, mai ales atunci când carosabilul este acoperit cu polei, mâzgă, gheață;

- sporirea și concentrarea atenției asupra vehiculului din față pentru a observa din timp eventuale semnalizări și de a lua măsurile corespunzătoare.





Intră în contul tău!