Pasul 1 - Cursuri » Curs de prim-ajutor

Ai parcurs 0% din Curs de prim-ajutor

Capitolul II - Urgențe de gradul 1, accidentații în stare de comă sau șoc

Capitolul II - Urgențe de gradul 1, accidentații în stare de comă sau șoc

STABILIREA URGENTELOR LA LOCUL ACCIDENTULUI

În urma unui accident pot fi rănite mai multe persoane iar scoaterea lor din autovehicul trebuie făcută cât mai rapid și executată cât mai corect.

Acest lucru se va face prin ridicare și nu prin tragere sau împingere, astfel încât capul, gâtul și trunchiul victimei să fie menținute pe cât posibil în același plan. Astfel evitându-se agravarea leziunilor existente sau apariția altora.

Stabilirea urgențelor se face prin identificarea simptomelor caracteristice fiecărei stări a accidentatului.

Urgente de gradul I (accidentații în stare de comă sau șoc):

  • A. accidentații cu stop respirator;
  • B. accidentații cu stop cardiac;
  • C. accidentații care prezintă arsuri pe suprafața corpului.

A. Stopul cardio - respirator

Respirația este o funcție vitală, de bază. Numărul respirațiilor la un adult este de 14-16 ori pe minut.

Stopul cardio-respirator este reprezentat prin încetarea funcţiei cardiace şi respiratorii. Dacă această disfuncţie, fie cardiacă, fie respiratorie nu este remediată rapid, poate conduce la decesul victimei.

Susținerea respirației sau repunerea în activitate a circulației se realizează prin manevrele de resuscitare cardio-respiratorie.

Stopul respirator este reprezentat prin oprirea bruscă a activității pulmonare, mai este cunoscut sub denumirea de asfixie.

Semne de recunoaștere:

  • diminuarea mișcărilor respiratorii sau oprirea acestora;
  • învinețirea pielii, a feței in special;
  • puls rapid;
  • pierdere a conștienței.

Pentru a verifica respirația unei victime se poate folosi o coală de hârtie care se pune deasupra nărilor iar dacă accidentatul respiră aceasta se va mișca, sau o oglindă care se aburește în cazul în care victima respiră.

Resuscitarea respirației se poate efectua prin:

  • respirație gură la gură:
  • se așază victima pe spate cu umerii ridicați (pentru acest lucru se poate folosi un material moale, rulat care se va pune sub omoplați);
  • se apleacă capul victimei spre spate și i se ține bărbia ridicată;
  • cu o mână strângeți nările victimei între degetul mare și cel arătător iar cu cealaltă mână îi mențineți bărbia ridicată și îi deschideți gura;
  • inspirați normal, vă aplecați în față si cu gura dumneavoastră acoperiți gura victimei complet;
  • expirați uniform aerul în gura victimei și în același timp verificați dacă se produce ridicarea cutiei toracice. O respirație trebuie sa dureze cam o secundă;
  • se menține capul victimei aplecat și bărbia ridicată. Verificați dacă pieptul coboară după ce ați introdus aerul;
  • inspirați din nou și efectuati o a doua respirație gură la gură;
  • repoziționați-vă corespunzător mâinile și continuați cu alte 30 de compresii toracice.
  • Metoda respirației gură la nas: acestă metodă se folosește atunci când nu se poate deschide gura victimei. Insuflațiile se vor face prin nările victimei, gura rămânând închisă.

B. Stopul cardiac

Apare atunci când inima încetează să mai bată. Sângele nu mai este pompat în organele corpului, deci nu mai există puls iar persoana își pierde conștiența și nu mai respiră.

Pentru ca victima sa își revină și să-și reia funcțiile vitale, intervenția trebuie făcută rapid ca inima să reînceapă să bată, sângele să circule și respirația să asigure nevoia de oxigen.

Semne de recunoaștere:

  • pulsul este slab sau absent;
  • pierderea reflexelor;
  • pupilele sunt mărite;
  • greutate la respirație;
  • transpirații reci;
  • pierderea conștienței.

În cazul unui stop cardiac, resuscitarea se va face prin masaj cardiac extern.

Verificarea activității cardiace se face prin palparea pulsului la gât sau prin ascultarea bătăilor inimii, apropiând urechea de pieptul victimei.

Primul ajutor in cazul unui stop cardiac:

Victima va fi poziționată pe spate, pe o suprafață dură și dreaptă.

Capul victimei va fi așezat astfel încât căile respiratorii să fie libere (se va ridica bărbia iar capul se va înclina spre spate).

Se va asigura circulația sângelui în organism prin efectul de pompă al inimii.

Acesta se execută cu ajutorul palmelor de la ambele mâini puse una peste cealaltă, mâna stângă va fi poziționată cu degetele înspre direcția capului iar cea dreaptă se va pune transversal peste cea stângă, având brațele întinse vertical pentru a se transmite greutatea corpului salvatorului.

Compresiunile vor fi scurte și regulate și sunt cuprinse între 80 și 100 pe minut la adult si la copil și 120 pentru sugar.

Masajul cardiac se continuă până la reluarea bătăilor inimii.

C. Arsurile

Sunt accidente provocate de căldura sub diferite forme, de agenți chimici, electricitate sau iradiații.

Ele pot provoca diferite afecțiuni care sunt determinate direct de mărimea suprafeței arse, profunzime și modul de evoluție a leziunii locale.

Clasificarea arsurilor:

a) În funcție de mărimea arsurii pe suprafața corpului pot fi:

  • sub 15 % din suprafața corpului;
  • între 15-30 % din suprafața corpului;
  • între 30-40 % din suprafața corpului;
  • peste 40-50 % din suprafața corpului.

b) După profunzimea arsurii acestea pot fi:

  • arsuri de gradul 1: sunt acele arsuri care afectează epidermul (stratul superficial al pielii) și se manifestă printr-o roșeață. De regulă aceste arsuri se vindecă mai repede, în general în două - trei săptămâni;
  • arsuri de gradul 2: sunt acele arsuri care afectează epidermul (stratul superficial al pielii) și o parte a dermului (stratul mijlociu al pielii). Apar vezicule cu conținut lichidian. Aceste arsuri necesită dezinfectare și punerea unui pansament steril;
  • arsuri de gradul 3: sunt acele arsuri care distrug epidermul, dermul și hipodermul (stratul profund al pielii). În cazul acestor arsuri se impune spitalizarea într-un centru specializat iar recuperarea se va face într-o perioadă mai lungă de timp.

Primul ajutor in caz de arsuri:

  • flăcările se vor stinge prin acoperirea victimei cu o pătură;
  • zonele arse se vor acoperi cu pansamente sterile;
  • în cazul arsurilor chimice, arsura va fi spălată cu apă din abundență;
  • peste plagă nu se vor aplica dezinfectante, unguente sau prafuri;
  • pe timpul transportului către spital pentru ca victima să mențină o temperatură confortabilă va fi învelită cu o haină sau o pătură.

34 Comentarii Lasă un comentariu

Lasă un comentariu

Pentru a putea lăsa un comentariu, trebuie să fii logat! Mergi la pagina de autentificare sau creare cont

© Copyright Școala Rutieră 2024. Toate drepturile rezervate.