Capitolul VI - Instalația de aprindere și de pornire

Instalația de aprindere

Are rolul de a aprinde amestecul carburant și este constituită din totalitatea elementelor care produc și distribuie curentul electric necesar (la motoarele cu aprindere prin scânteie) formării scânteii electrice.
​La utoturismele moderne, datorită faptului că motoarele realizează turații, puteri și rapoarte de compresii ridicate, se folosește aprinderea electronică prin excluderea ruptorului și chiar a bobinei de inducție și a distribuitorului.

Instalațiile electronice de aprindere pot fi:

• cu tranzistoare și ruptor mecanic;
• cu tranzistoare și ruptor mecanic sau fotoelectric.

Instalația de aprindere se compune din:

- bateria de acumulatori: are rolul unei surse de energie electrică care alimentează pentru scurt timp echipamentul electric, când generatorul de energie electrică, nu lucrează sau când acesta nu face față singur;

- contactul de cheie: are rolul de a alimenta circuitul de aprindere și de pornire (prin demaror);

- bobina de inducție: acționează pe principiul autotransformator, având rolul de a transforma curentul de joasă tensiune primit de la bateria de acumulatori (12V), în curent de înaltă tensiune (15000 … 20000V), capabil să străpungă spațiul dintre electrozii bujiei pentru a obține scânteia electrică.

- ruptorul-distribuitor: care se compune din: 

• ruptorul propriu-zis: întrerupe și contactează circuitul primar al instalației de aprindere;
• distribuitorul înaltei tensiuni către bujii: repartizează curentul de înaltă tensiune la bujiile montate la cilindri, în ordinea de aprindere prestabilită;
• condensatorul: are rolul de a înmagazina energia electrică produsă de inducția proprie a înfășurării primare;
• regulatoarele de avans: reglează automat în funcție de turație și sarcină, avansul la aprindere, cu ajutorul regulatorului de avans centrifugal și al celui vacuumatic.

- bujia: servește la producerea scânteilor electrice necesare aprinderii amestecului carburant;

- bujia incandescentă: este o spirală din nichel-crom care se înroșește atunci când se închide circuitul electric, permițând încălzirea aerului care intră în cilindrii;

- electromotorul de pornire: este un motor electric de curent continuu, care servește la rotirea arborelui cotit pentru pornirea motorului autovehiculului, transformând energia electrică în energie mecanică.

Instalația de pornire

Formează energia necesară pentru ca arborele cotit al motorului să fie rotit și astfel să poată fi pornit motorul, asigurând ca turația de pornire a arborelui cotit să fie corespunzătoare pentru aprinderea amestecului carburantului, la motoarele cu aprindere prin scânteie sau presiunii de injecție a combustibilului, la motoarele cu aprindere prin compresiune.

Pornirea motorului cu ajutorul unui motor electric (demaror) de curent continuu, care cuplează cu coroana dințată aflată pe volantul arborelui cotit cu ajutorul pinionului de atac montat pe axa demarorului.

Demarorul, numit și electromotor, este un motor de curent continuu alimentat de la bateria de acumulatori. Principul de funcționare al acestuia se bazează pe fenomenul inducției electromagnetice.